Asociația
”CLUBUL LIBERAL Ion C. Brătianu – 1875”
În
contextul recentelor evoluţii din viaţa Partidului Naţional Liberal, asociația
”CLUBUL LIBERAL Ion C. Brătianu – 1875”, grup de reflecţie format din tineri
liberali, politicieni și persoane din societatea civilă, se simte dator să se adreseze membrilor partidului, simpatizanţilor, votanţilor PNL şi
tuturor acelor români care se simt legaţi de istoria, de tradiţiile şi de
valorile reprezentate, de 140 de ani încoace, de Partidul Naţional Liberal.
”CLUBUL
LIBERAL Ion C. Brătianu – 1875” (CLICB) are ca obiectiv fundamental păstrarea intactă şi dezvoltarea
identităţii şi a personalităţii Partidului Naţional Liberal, aşa cum s-au
construit ele în cei 140 de ani de istorie a partidului şi aşa cum arătau în
viziunea seniorilor care au supravieţuit terorii comuniste şi care au reactivat
politic liberalismul românesc, în 1990.
CLICB
îşi afirmă voinţa de a lucra pentru
restabilirea, în Partidul Naţional Liberal, a principiilor şi a valorilor
tradiţionale ale Brătienilor şi ale celorlalte personalităţi politice
liberale care au contribuit la construirea statului naţional unitar modern
român.
CLICB
consideră inadmisibilă orice formă de
compromis care are ca obiect identitatea, tradiţia, istoria, doctrina,
structura organizatorică a Partidului Naţional Liberal. Orice fel de
compromis, mai mic ori mai mare, pragmatic ori idealist, are drept unic
rezultat diluarea edificiului democratic românesc şi privarea societăţii
româneşti de un proiect politic autohton care a reuşit, în ciuda dictaturilor,
a crizelor şi a războaielor, să traverseze istoria, să evolueze şi să fie
întotdeauna util naţiunii. PNL nu este
un simplu partid politic şi nu trebuie lăsat pradă jocurilor efemere de alianţe
sau construcţiilor politicianiste meschine: el face parte din patrimoniul
politic şi instituţional românesc. Partidul Naţional Liberal este unul
dintre pilonii identitari care definesc istoria naţională a ultimelor două secole.
Continuitatea şi statornicia în idealuri a acestui partid reprezintă azi o
şansă de a construi un proiect politic de viitor, luând în seamă dinamismul
lumii în care trăim, fără a abandona însă principiul demnităţii naţionale şi
tradiţia celui mai vechi partid politic din jumătatea estică a Europei.
Calea
asumată de CLICB presupune construcţia
politică liberală pornind de la
aplicarea concretă şi realistă a devizei „Prin
noi înşine!” Este momentul ca PNL să reactualizeze mecanismele competiţiei
de valori, ale libertăţii de expresie şi ale meritocraţiei.
CLICB
îşi asumă şi deviza „Dreptate, Frăţie”
a generaţiei liberale de la 1848 şi consideră că salvarea PNL şi împiedicarea
ieşirii sale de pe scena istoriei se poate face doar prin promovarea valorilor
autentice, prin afirmarea personalităţii individuale şi a liberului arbitru şi,
nu în ultimul rând, prin curajul de a
respinge compromisul compromiţător, jumătăţile de măsură şi politica lipsită de
bun-simţ, de eleganţă, de respect şi de generozitate.
Demersul
nostru se înscrie în linia continuităţii principiilor apărate şi puse în
practică de Ion C. Brătianu, Ion I.C. (Ionel) Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu
şi Constantin I.C. (Dinu) Brătianu, într-un moment în care ţara are nevoie de o
forţă capabilă să armonizeze tradiţiile străvechi ale neamului nostru cu
valorile Europei de azi.
CLICB
îşi afirmă ataşamentul faţă de politica
liberală tradițională întemeiată pe
valorile libertăţii, ale democraţiei şi pe tradiţia creştină.
1. Libertatea, valoarea de căpătâi a PNL
Libertatea,
libera iniţiativă şi dreptul neîngrădit la expresie reprezintă principiile cele
mai importante ale edificiului social. Statul nu este o entitate superioară
abstractă, ci este un instrument de mediere socială şi, mai presus de orice,
garantul drepturilor şi libertăţilor individuale. Libertatea individuală se
opreşte acolo unde este lezată libertatea celuilalt, societatea liberală fiind
întemeiată, mai presus de orice, pe
libertatea de alegere şi pe libertatea de conştiinţă. O societate în care
libertatea de expresie şi, implicit, cea de conştiinţă sunt îngrădite este o
societate supusă tiraniei şi voinţei arbitrare ilegitime.
2. Economia liberală
CLICB
susţine economia liberală de piaţă
bazată pe libera iniţiativă, pe proprietatea privată şi pe competiţia deplină.
Capitalismul în care calitatea determină cantitatea şi rentabilitatea
producţiei şi în care statul joacă rolul de arbitru imparţial este unica formă
de administrare a activelor economice într-un mod capabil să genereze bunăstare
şi profit durabil.
Considerăm
jocul economic drept un teren viu în care, pentru a genera creştere reală,
falimentul reprezintă o axiomă, iar intervenţiile statului în viaţa internă a
companiilor private pot duce la dezechilibre macroeconomice, la inechităţi în
politicile de piaţă şi, nu în ultimul rând, la monopoluri de piaţă care
anulează principiul liberei competiţii ca motor al economiei liberale.
Considerăm
că astăzi România are nevoie să aplice principiul celor trei „de”:
- Defiscalizare
- Dereglementare
- Debirocratizare însoţită de şlefuirea
unui stat-arbitru, capabil să armonizeze interese, să asaneze conflicte şi să
tempereze excese.
Economia
liberală şi bunăstarea socială se întemeiază pe răspunderea individuală şi pe
stimularea prin liberalizare a capitalizării financiare şi a investiţiilor în
mijloace de producţie şi resurse generatoare de real profit.
Ne
opunem politicilor de austeritate şi susţinem necesitatea, pe fond de criză
economică, a flexibilizării creditării, în vederea creşterii fluxului de
capital prezent în piaţă, factor de stimulare a consumului şi a creării de noi
locuri de muncă.
Suntem
conştienţi de faptul că libertatea personală se află în stare de
interdependenţă cu libertatea economică, una fără cealaltă neducând decât la
dezechilibre generale şi la incapacitatea persoanei de a-şi exercita liberul
arbitru, libertatea de conştiinţă şi de mişcare.
De
asemenea, considerăm că PNL trebuie să reafirme în condițiile actuale valorile doctrinei sale economice
tradiţionale, „Prin noi înşine!”, în vederea dezvoltării solide a mediului antreprenorial , a creşterii gradului
de lichiditate existent în piaţă, a susţinerii consolidării sectorului economic
de producţie directă, în vederea echilibrării deficitului bugetar anual şi, nu
în ultimul rând, având ca scop promovarea
internaţională a bunurilor şi produselor româneşti, într-un raport care să
permită exprimarea armonioasă a adevăratelor interese strategice ale naţiunii
noastre.
CLICB
vede în agricultura ecologică şi în turismul rural un uriaş potenţial,
insuficient exploatat în acest moment. PNL are datoria de a propune proiecte
legislative care să încurajeze fermierii
români şi să contribuie la curmarea aberaţiilor din coşul nostru de
cumpărături: roşii din Olanda, cartofi din Franţa, fasole din Polonia, usturoi
din China etc.
Un alt
element de importanţă strategică, fără de care ţara nu poate evolua, este
infrastructura în transporturi. E incredibil şi ruşinos că România nu reuşeşte,
de un sfert de secol, să-şi construiască autostrăzile de care are nevoie.
3. Proprietatea
CLICB
consideră că proprietatea privată este
temelia liberalismului, care menţine echilibrul relaţiilor sociale şi
garantează libertăţile economice. Proprietatea stă la baza individualităţii şi inviolabilităţii
persoanei.
În
viziunea noastră, PNL ar trebui să fie principala voce care să apere drepturile
proprietarilor jefuiţi de regimul comunist şi care să se ridice împotriva
mafiilor imobiliare care, cu ştiinţa şi cu sprijinul factorilor politici, au
efectuat în ultimii ani o a doua deposedare, de data aceasta în beneficiul
cumpărătorilor de drepturi litigioase.
4. Stat şi societate
Statul
liberal este un stat-arbitru, care nu se substituie societăţii, fiind o formă
de expresie a contractului social. Parafrazându-l pe Ion I.C. Brătianu, „Statul
este organul de execuţie a necesităţilor vitale ale naţiunii”, aşadar el este
doar un mecanism prin care sunt apărate drepturile şi libertăţile individuale,
prin care este realizată coeziunea socială şi care serveşte edificiului
naţional. Naţiunea şi societatea sunt
mai presus de stat, iar nu invers, etatizarea societăţii fiind primul
element de autoritarism şi având caracter ilegitim. Noi pledăm pentru
egalitatea dintre cetăţean şi stat şi pentru demitizarea şi flexibilizarea
rolului acestui instrument de organizare legală. Mai presus de stat este voinţa
naţională exprimată în chip legitim prin Parlament, putere depozitară a ceea ce
Alexis de Tocqueville caracteriza drept fundament al democraţiei –
„suveranitatea poporului”. Iar Montesquieu spunea că „dincolo de voinţa
naţională exprimată în chip liber şi legitim nu poate sta decât voinţa lui
Dumnezeu”.
5. Statul naţional
Viziunea
noastră liberală susţine în etapa actuală
statul naţional, ca unică formă
legitimă de expresie concretă şi raţională a realităţilor politico-teritoriale
contemporane. Statul naţional, întemeiat pe o identitate împărtăşită, pe
civism, pe asumarea unor valori precum tradiţia, moştenirea istorică şi
culturală, pe libertatea de conştiinţă trebuie să rămână componenta
fundamentală a sistemului politico-statal european în stadiul actual de
dezvoltare . Statul naţional român, suveran şi unitar, îşi găseşte fundamentele
în moştenirea istorică şi culturală comună, în toleranţă şi respectul pentru
alteritate, în sacrificiul individual şi demnitatea naţională. Pentru noi,
dragostea de ţară, patriotismul nu sunt doar vorbe mari şi lipsite de conţinut,
ci reprezintă forma supremă de ataşament faţă de apartenenţa identitară şi faţă
de tradiţiile naţionale, dublat de responsabilitatea civică.
6. Politica externă şi europeană
CLICB
crede ca a venit timpul ca România să se manifeste proactiv la nivel european
şi să înceteze a se considera o ţară
tolerată în cadrul Uniunii Europene. Suntem adepţii restructurării acestui
colos birocratic european şi ai
concentrării identităţii europene în jurul ideii de cooperare şi de
inter-relaţionare între naţiuni suverane.
Astăzi
suntem în favoarea unei Europe a
naţiunilor, aşa cum o vedea Charles de Gaulle. Una dintre cauzele care au
condus la recesiunea economică la nivel european a fost intervenţionismul
agresiv al Bruxelles-ului pe teme de politică internă ori chiar de viaţă
privată şi mai ales politicile de austeritate care au centralizat capitalurile
şi resursele şi au dezavantajat dezvoltarea zonelor „semi-periferice şi
periferice” ale U.E. Austeritatea a redus consumul şi productivitatea şi a
întărit rolul birocraţiei.
Noi
credem într-o Europă axată pe libertatea de iniţiativă şi pe afirmarea
individuală, într-o Europă care să nu-şi abandoneze rădăcinile reale: filosofia
greacă, dreptul roman, spiritualitatea
iudeo-creştină, ideile iluministe.
A venit
momentul ca România să se respecte pe
sine mai mult şi să nu mai accepte niciun fel de „clauze speciale” din partea
partenerilor internaţionali. Considerăm că relaţiile internaţionale nu pot
fi bazate decât pe onestitate şi pe egalitatea în drepturi, orice altă formă de
relaţionare internaţională fiind injustă şi neloială.
CLICB
este de părere că PNL trebuie să aibă în vizor o deschidere multipolară a României. Pe lângă consolidarea relaţiilor
cu partenerii tradiţionali, Statele Unite ale Americii şi ţările din Uniunea
Europeană, România are nevoie să dezvolte relaţiile cu statele BRICS.
Suntem
în favoarea unui parteneriat strategic
extins cu S.U.A., care să nu neglijeze interesele legitime ale României, de
ordin militar, geopolitic, socio-uman şi economic şi care să pornească de la
premisa necesităţilor concrete, iar nu teoretice, de securitate militară şi
energetică a României.
Considerăm
că, în politica externă, România trebuie să deschidă două linii principale de
colaborare:
• Atlantică,
având în centru Marea Britanie, statul care, în viziunea noastră, ar trebui să
fie principalul partener extern al României, la care se adaugă Spania, Franţa,
Olanda, Danemarca şi Norvegia, de la sud la nord.
• Balto-Balcanică: Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Ungaria, Grecia,
Bulgaria și Turcia
CLICB
crede că PNL trebuie să fie, prin toate
gesturile politice şi prin actele sale publice, un fervent susţinător al
integrării în cadrul UE și nu în ultimul rând
reintegrării Republicii Moldova în cadrul ţării-mamă, România, şi că
trebuie să militeze pentru obţinerea unui statut special pentru Bucovina de
Nord, regiune care face parte din patrimoniul identitar românesc. De
asemenea, PNL trebuie să militeze intens pentru apărarea drepturilor
minorităţilor româneşti din ţările vecine (Ucraina, Serbia, Ungaria, Grecia,
Macedonia, Bulgaria), pentru respingerea
unor teze false din punct de vedere istoric şi lingvistic (existenţa unei
„limbi moldoveneşti”; faptul că aromânii ar fi altceva decât români; tezele
iredentiste maghiare privitoare la Transilvania etc.) şi pentru drepturile
românilor care locuiesc şi muncesc în străinătate.
România
trebuie să fie capabilă să obţină avantaje
strategice majore din apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi din
poziţia geopolitică delicată dar privilegiată. România trebuie să îşi
maximizeze resursele geopolitice şi geoeconomice în aşa fel încât să devină una dintre cele mai importante
naţiuni europene, în jocul politic internaţional. Totodată, ca moştenitori
ai Bizanţului, trebuie să ne reafirmăm, potrivit vechii tradiţii a Ţărilor
Române, ca protectori ai creştinilor din
Orientul Apropiat.
7. Cultură şi Societate
Proiectul
nostru pune un puternic accent pe protejarea, promovarea şi consolidarea
valorilor tradiţionale ale societăţii româneşti, reprezentate de trei
instituţii fundamentale: Familia, Şcoala, Biserica.
Susţinem principiile familiei creştine
şi respingem mini-ideologiile liberticide ale neomarxismului postmodern. Familia se întemeiază exclusiv prin uniunea
liber consimţită dintre o femeie şi un bărbat şi are la bază valorile
morale capabile să dea naştere unor noi generaţii deprinse cu etica autentică şi
cu valorile care au dat naştere civilizaţiei europene.
De
asemenea, considerăm că intervenţia statului în viaţa privată a cetăţenilor
este un atac la adresa libertăţilor individuale.
În
viziunea noastră, cea mai trainică
investiţie pentru viitor este cea în educaţie şi în cercetare, dublată de
asigurarea unui sistem sanitar eficient. Educaţia porneşte din familie, de
la cei „şapte ani de-acasă”, se dezvoltă şi se afirmă prin şcoală, dar are
întotdeauna la temelia sa valorile morale creştine autohtone.
CLICB
crede că PNL ar trebui să militeze şi să voteze (în Parlamentul României sau în
Parlamentul European) împotriva unor „reforme” toxice precum: legalizarea
căsătoriei homosexuale, legalizarea adopţiilor de către cupluri homosexuale,
interzicerea simbolurilor religioase în şcoli, eliminarea materiei „Religie”
din şcoli etc. Nădăjduim ca, pe viitor, să poată fi evitate poziţionări ale
reprezentanţilor PNL care nu au nicio legătură cu istoria şi cu identitatea
partidului, aşa cum a fost votul acordat de europarlamentarii PNL ruşinosului
Raport Lunacek.
Cerem
PNL să iniţieze, alături de cultele religioase, de medici şi de societatea
civilă, o campanie la scară naţională de
educare în vederea prevenirii avortului. Este inadmisibil ca România, ţară
cu o largă majoritate de creştini practicanţi declaraţi şi cu un spor natural
negativ care duce la o dramatică scădere a populaţiei, să fie campioană la
avorturi.
Ca
singurul mare partid istoric încă activ pe scena politică românească, PNL are o
uriaşă datorie faţă de istoria ţării, la dăltuirea căreia participă de două
secole. CLICB vede în Partidul Naţional Liberal apărătorul natural al
patrimoniului construit şi al tradiţiilor româneşti. Demolările de monumente istorice, declasările de monumente sau vandalizarea
lor intenţionată trebuie drastic sancţionate, iar PNL are obligaţia de a fi
iniţiatorul unei legislaţii necruţătoare faţă de aceia care distrug, din
rea-voinţă sau nepăsare, secole de istorie. Bugetul acordat restaurărilor de monumente trebuie să crească,
pentru că patrimoniul are o importanţă strategică pe care nu avem voie să o mai
ignorăm. De asemenea, marele partid istoric al României nu poate asista pasiv
la dispariţia treptată a unui întreg mod de viaţă care caracterizează
civilizaţia românească: satele
tradiţionale şi modul de viaţă ţărănesc trebuie protejate şi ajutate să se
reinventeze în secolul al XXI-lea, fără să-şi abandoneze tezaurul secular de
memorie.
8. Religie
Creştinismul
este indisolubil legat de fiinţa naţională a poporului român. Religia face
parte din viaţa socială şi publică a comunităţilor noastre şi ea nu poate fi
etatizată sub nicio formă. Între „individ” şi „persoană” există un raport de
complementaritate care stă la baza evoluţiei civilizaţiei europene. Nu putem
gândi lumea de azi în absenţa personalismului creştin şi a spiritului critic
european.
În
societate, vocile reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii
Greco-Catolice, ai Bisericii Romano-Catolice şi ai celorlalte culte recunoscute
trebuie respectate şi ascultate. CNL pledează pentru o mai strânsă colaborare a PNL cu laicatul creştin ortodox din România şi
cu asociaţiile care îl reprezintă. CLICB pledează, de asemenea, pentru o mai
strânsă relaţie a PNL cu asociaţiile laicatului creștin din Europa, în spirit ecumenic şi în scopul apărării identităţii creştine a Europei,
la nivelul instituţiilor Uniunii Europene.
9. Descentralizare şi minorităţi naţionale
Suntem
de părere că PNL trebuie să preia iniţiativa unor politici de descentralizare pe criterii
financiar-administrative, care să încurajeze capacitatea de autogestiune a
comunităţilor şi să reducă birocraţia. În contrapartidă, ne opunem regionalismului de tip federal, care poate deveni rapid
un ferment al dezagregării naţionale. PNL trebuie să se opună în mod deschis şi
fără echivoc oricărei iniţiative de federalizare a României.
Ca
partid care a contribuit în mod esenţial la obţinerea independenţei de stat,
după războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 şi la realizarea României Mari,
după Primul Război Mondial, PNL are datoria să se opună cu fermitate acţiunilor iredentiste agresive ale unor
extremişti maghiari, care nu reprezintă în niciun caz interesele
minorităţii maghiare din România, ci lucrează pentru interese obscure ce
vizează eventuala destabilizare a ţării.
CLICB
consideră că minorităţile naţionale
reprezintă o bogăţie identitară inestimabilă pentru România şi crede că PNL
trebuie să fie un apărător hotărât al drepturilor minorităţilor naţionale.
Pledăm şi pentru găsirea unor formule de reparaţie istorică pentru membrii
minorităţilor germană şi evreiască pe care regimul Ceauşescu i-a „vândut” în
mod ruşinos.
10. Armata şi apărarea naţională
Viziunea
noastră naţional-liberală merge în direcţia acordării unei atenţii sporite dezvoltării capacităţilor militare ale
României şi a unei griji reale pentru siguranţa militarului român în
teatrele de operaţiuni şi pentru asigurarea unui trai demn la el acasă. O
atenţie specială trebuie acordată industriei militare naţionale.
Suntem
pentru o dezvoltare a capabilităților militare în raport echitabil cu
necesitățile și amplasarea geopolitică a României. Credem că România ar trebui
să joace un rol important în cadrul NATO iar cetățenii civili care își manifestă dorința de a parcurge
stagii de pregătire militară destinate voluntarilor rezerviști să aibă
posibilitatea să o facă.
11. Securitatea energetică, resursele
subsolului şi protejarea mediului înconjurător
CLICB
consideră că Partidul Naţional Liberal trebuie să apere interesele româneşti
privitoare la resursele subsolului. Securitatea energetică a ţării nu poate fi
tranzacţionată, iar resursele subsolului nu trebuie exploatate fără respectarea interesului
naţional. Obiectivul fundamental este asigurarea
independenţei energetice şi exploatarea
bogăţiilor subsolului pentru a aduce prosperitate românilor.
Aceste
scopuri nu pot fi însă atinse dacă viaţa sau sănătatea românilor sunt
ameninţate. De aceea, protejarea
mediului, apărarea pădurilor care încă sunt doborâte ilegal şi criminal,
atenţia pentru puritatea apelor ar trebui să fie una dintre principalele
preocupări ale Partidului Naţional Liberal.
12. Elite
CLICB,
expresie a liberalismului conservator din PNL, crede că regenerarea morală şi identitară a societăţii româneşti poate începe
doar prin promovarea elitelor autentice şi prin meritocratizarea societăţii
în care trăim. Este nevoie de o scară autentică a valorilor, de o scară a
valorilor rezultată din competiţia liberă a persoanelor, ideilor şi proiectelor
şi întemeiată pe onoare, cinste,
profesionalism şi libertate de expresie dinamizată de voinţa creatoare a
persoanei.
Prin
asumarea şi afirmarea valorilor se creează elite în toate domeniile, elite
care, la rândul lor, prin competiţie liberă, stratifică în mod natural
meritocraţia. De la agricultură la ştiinţele înalte, de la cercetare la
meşteşuguri, de la politică la mediul financiar, doar promovarea elitelor reale
poate asigura eficienţa, onestitatea şi capacitatea celor responsabili de a
duce mai departe proiectul naţional românesc clădit pe atâtea sacrificii ale
înaintaşilor noştri. Elitismul nu este nici oligarhie, nici plutocraţie, nici
aristocraţie. Elitismul este triumful individualităţii şi al capacităţii
dovedite practic, este un fel de „putere
a celor buni”.
Lumea
politică de astăzi suferă de incultură, de lipsă de etică și educație ,
promovându-se mediocritățile care nu au putut să se realizeze în alte domenii
și speră într-o realizare facilă în politică. Astăzi se vorbește de politicieni
și oameni de cultură ca entități diferite, evitându-se realitatea că o politică
eficientă și convingătoare nu se poate face fără cultură, pregătire
profesională de excepție și mai ales fără de moralitate convingătoare.
13. Monarhie constituţională
Suntem
naţional-liberali şi credem că revenirea
la forma de guvernământ monarhică reprezintă astăzi o necesitate în
direcţia normalizării societăţii româneşti. Dincolo de evidenţele istorice
profund defavorabile Republicii, Monarhia parlamentară reprezintă unica alegere
pragmatică, în contextul unei societăţi cuprinse de convulsii și lipsită de
etică și moralitate, al unui sistem politic instabil şi fără legitimitate reală
şi al declinului poziţiei României în Europa şi în lume. Suntem de părere că
România are nevoie de realizarea unei schimbări constituţionale majore, prin
consens şi asumare responsabilă de către clasa politică şi suntem pe deplin
convinşi că Regalitatea este acea
instituţie naţională capabilă în condițiile actuale să asigure continuitatea, stabilitatea,
integritatea şi prestigiul României.
14. Reforma internă a Partidului Naţional
Liberal
”CLUBUL
LIBERAL Ion C. Brătianu – 1875” crede că PNL nu îşi va putea asigura
supravieţuirea pe scena politică din România decât dacă va lua următoarele măsuri care să aibă drept
obiectiv restructurarea sa internă şi punerea în valoare, într-un mod eficient,
a resurselor de care dispune:
• Luarea deciziilor strategice majore (numele partidului, sigla, imnul; redefiniri doctrinare; familia politică europeană; fuziuni prin
contopire sau prin absorbţie) prin referendumuri
interne în partid, care să permită consultarea, în astfel de situaţii
speciale, a tuturor membrilor activi ai partidului;
• Desemnarea candidaţilor la toate tipurile de funcţii
prin mecanismul alegerilor interne,
la care fiecare membru de partid să-şi poată exprima liber opţiunea, în funcţie
de anvergura alegerilor;
• Transparentizarea
deciziilor politice luate la nivelul
central al partidului;
• Dezvoltarea unui program intens de colaborare, comunicare şi interacţiune cu
adevărata societate civilă românească: patronate, sindicate, grupuri
confesionale, asociaţii profesionale şi bresle, voluntari civici, organizaţii
de studenţi, pensionari etc.;
• Introducerea unui sistem
modern şi direct de plată, colectare şi administrare a cotizaţiilor membrilor
de partid, pornind de la raportul răspundere-proporţie şi care, în baza
unei scheme aritmetice, să-i poată responsabiliza pe membrii de partid şi să
transforme cotizaţia într-o sursă reală de autosusţinere financiară a
partidului;
• Concentrarea politicii PNL pe axa individ-comunitate-naţiune şi aplicarea publică a principiilor
personalismului democratic, în detrimentul gregarului şi al ineficientului
instinct determinat de ceea ce se numeşte, în sens peiorativ, „interes de
grup”;
• Regândirea viziunii şi a strategiei politice a PNL,
pornind de la identitatea naţional-liberală ca parte a unui cumul divers şi
pluralist de identităţi politice şi respingând
dogmatismul dihotomiei stânga/dreapta, de tip alb/negru;
• Acceptarea deschiderii dialogului politic, spre a-i readuce în PNL pe cei care se revendică de
la identitatea naţional-liberală şi nu de la o vagă şi neclară identitate
„de dreapta”, al cărei unic argument îl reprezintă antiteza vocală dar calpă
faţă de „stânga”;
• Promovarea
în funcţii de răspundere majoră în stat doar a acelor membri PNL care au făcut
dovada onestităţii şi a profesionalismului,
de-a lungul vieţii, carierei şi activităţii lor politice. În acest sens,
considerăm că este nevoie să se
înfiinţeze un Consiliu Moral al PNL, alcătuit din venerabilii veterani ai
liberalismului interbelic, astăzi încă în viaţă, din figuri marcante ale vieţii
intelectuale care îşi asumă public apartenenţa la PNL şi ataşamentul faţă de
valorile sale şi din foştii preşedinţi ai partidului, prezenţi încă în cadrul
PNL. Acest Consiliu Moral ar trebui consultat înainte de orice decizie a
BPN-ului cu privire la numiri în înalte demnităţi publice;
• Organizarea PNL-ului în teritoriu pe o structură de tip arborescent, iar nu
piramidal, în vederea punerii în valoare a personalităţilor cu adevărat oneste
şi competente şi a protejării cadrului de democraţie internă a partidului.
Aşa să ne
ajute Dumnezeu!
Daniel
Gheorghe – deputat PNL
Radu
Zlati – deputat PNL
Ion
Constantin Brătianu – om de afaceri
George
Șerban – inginer
Alexandru
Vîlvoi – economist, membru PNL
Alin
Ion Cîrstocea – economist, membru PNL
Valentina
Ganea – energoterapeut - membru PNL
Maria-Doina
Stavăr – pensionar
Vasile
Băescu – ofițer (r), membru PNL
Gokhan
Atyla Iomer – membru PNL
Dragoș
Ciochia – om de afaceri, membru PNL
Lucia
Bursumac – pensionar
Valentin-Florian
Constantin – om de afaceri
George
Henciu – inginer
George
Boșneag – investitor, membru PNL
Gabriel
Radu – avocat, membru PNL
Horațiu-Dan Buzatu – arhitect, om de afaceri
Monika Arabela Lungu – membru PNL – Nurmberg, Germania
George Matache – om de afaceri, Roma, Italia
Camelia Sotak – investitor, Los Angeles, SUA
Florin Mihuț - avocat, Bruxelles, Belgia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu