Domnule Comandant al Forţelor Armate,
Domnule Prim-Ministru,
Domnule Ministru al Apărării Naţionale,
Domnilor politicieni,
Vă scrie Soldatul Necunoscut, cel al cărui sânge a udat ţărâna la Nicopole şi Plevna, cel a cărui cămaşă s-a înroşit la Mărăşeşti, cel care a trecut Prutul, cel care a murit la Cărei şi în văile munţilor Tatra.
Vă scrie Soldatul Necunoscut, cel care fără odihnă, lipsit de familie şi libertate a păzit vreme de sute de ani, în vremuri de restrişte, fruntariile acestei ţări, permiţând ţăranului să-şi are pământul, copilului să se joace şi să înveţe, zidarului să ridice case, politicianului să edifice un stat.
Vă scrie Soldatul Necunoscut, cel care a fost şi este totdeauna prezent atunci când este nevoie de sacrificiu, cel care a săpat canalul de la Dunăre la mare, cel care a ridicat casa din care acum gândiţi legi împotriva lui, cel care a adunat recolta pentru gurile înfometate, cel care a forat tunelele metroului, cel fără de care nu s-a înfăptuit nimic măreţ în ţara sa.
Vă scrie Soldatul Necunoscut, cel care îşi reprezintă cu cinste naţiunea pe teatre de operaţiuni militare din Asia, Africa sau aiurea, cel care se întoarce, uneori, în sicriul de plumb învelit în tricolor, de acolo, de unde moare în numele ţării sale şi pentru gloria dumneavoastră.
Vă scrie Soldatul Necunoscut, cel în faţa căruia vă descoperiţi şi vă înclinaţi de Ziua Naţională.
Vă scrie şi vă întreabă.
De ce mă umiliţi?
De ce îmi murdăriţi uniforma pe care am purtat-o cu onoare, nepătată, sute de ani?
De ce nu-mi mai recunoaşteţi meritele şi sacrificiile care vă permit azi, vouă, demnităţi înalte, într-o ţară liberă?
De ce mă denigraţi în faţa poporului pe care l-am slujit şi îl slujesc cu preţul vieţii mele?
De ce îmi luaţi dreptul la un trai decent, binemeritat, mie şi familiei mele?
De ce îmi umpleţi de durere şi umilinţă sufletul după ce v-aţi mândrit cu mine şi m-aţi decorat cu înalte ordine şi medalii?
De ce nu le mai recunoaşteţi astăzi valoarea şi nu le mai onoraţi simbolul?
De ce negaţi meritele mele, lăudate ieri de voi?
De ce mă condamnaţi la sărăcie după zeci de ani de muncă şi renunţări, fără zile libere, fără sărbători, fără odihnă?
De ce mă scoateţi, forţat, din inimă poporului meu?
De ce mă deznaţionalizaţi transformându-mă într-un mercenar?
Cine vă îndeamnă la toate aceste nedreptăţi?
În numele cui o faceţi?
În folosul şi pentru prosperitatea cui?
Domnule Comandant al Forţelor Armate, Domnule Prim-Ministru al Guvernului României, Domnule Ministru al Apărării Naţionale, Domnilor politicieni, oasele mele, ale Soldatului Necunoscut se mişcă sub lespedea de mormânt. De ruşine! Pentru că voi, cei trecători, plini de vanitate şi dispreţ, în inconştienţa şi ura voastră, încercaţi să mă mai omorâţi odată. Şi nici un popor nu face asta cu Soldatul său Necunoscut!
Domnilor, eu, Soldatul Român Necunoscut vă spun că, batjocorindu-mă pe mine, aruncaţi la gunoi istoria acestei ţări, îi siluiţi prezentul şi îi distrugeţi viitorul. Şi istoria nu vă va ierta!
Şi vă cer să vă amintiţi aceste cuvinte ale mele atunci când, alături de steaguri fluturând, cu mâna pe coroana de flori, vă înclinaţi în faţa mormântului meu.
Voi, cei fără de iubire de nimic. Voi, cei fără de neam.
Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, doar eu sunt nemuritor.
Voi, nu!
luni, 25 octombrie 2010
duminică, 17 octombrie 2010
Ce ne făceam fără această Uniune a Renegaţilor ?
Realizările U.N.P.R.:
• Pensiile militare sub limita de 3.000 de lei nu vor scadea, nefiind afectate de prevederile legii unitare a pensiilor. Beneficiarii de pensii sub 3.000 de lei reprezinta 91% dintre pensionarii MApN.
• Pensia minima garantata nu a fost diminuata cu 15%, asa cum intentiona Guvernul, fiind mentinuta la valoarea de 350 de lei.
• Indemnizatia pentru cresterea copilului se reduce cu 15%, fata de 25% cât se propusese, existând si un prag minim de 600 de lei. Circa 200.000 de familii se afla în aceasta situatie.
• Alocatia pentru copii ramâne nemodificata, ceea ce înseamna aproximativ 4 milioane de familii care, din perspectiva aceasta, nu-si vor diminua veniturile.
• Majoritatea prestatiilor sociale care privesc cele aproape 400.000 de persoane cu handicap ramân neschimbate.
• Pensiile militare sub limita de 3.000 de lei nu vor scadea, nefiind afectate de prevederile legii unitare a pensiilor. Beneficiarii de pensii sub 3.000 de lei reprezinta 91% dintre pensionarii MApN.
• Pensia minima garantata nu a fost diminuata cu 15%, asa cum intentiona Guvernul, fiind mentinuta la valoarea de 350 de lei.
• Indemnizatia pentru cresterea copilului se reduce cu 15%, fata de 25% cât se propusese, existând si un prag minim de 600 de lei. Circa 200.000 de familii se afla în aceasta situatie.
• Alocatia pentru copii ramâne nemodificata, ceea ce înseamna aproximativ 4 milioane de familii care, din perspectiva aceasta, nu-si vor diminua veniturile.
• Majoritatea prestatiilor sociale care privesc cele aproape 400.000 de persoane cu handicap ramân neschimbate.
MILITAR român mort vs. MINER chilian viu !
1. Sergentul major Marius Florin Sfecheş şi soldatul Cristian-Petru Filip au căzut la datorie, în timpul executării unei misiuni în Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE în care se aflau .
2. 32 de mineri chilieni şi unul bolivian au fost recuperaţi după ce au rămas blocaţi în mină timp de 67 de zile!!!
Familiile militarilor au primit despăgubirile pentru moartea celor doi, diminuate cu 25 %!!!!!!!
Cei 32 de mineri chilieni şi cel bolivian, vor primi despăgubire câte un milion de dolari.
Se pare că în România, nici morţii nu mai sunt respectaţi, chiar dacă prin sacrificiul lor devin eroi ai neamului !!!
2. 32 de mineri chilieni şi unul bolivian au fost recuperaţi după ce au rămas blocaţi în mină timp de 67 de zile!!!
Familiile militarilor au primit despăgubirile pentru moartea celor doi, diminuate cu 25 %!!!!!!!
Cei 32 de mineri chilieni şi cel bolivian, vor primi despăgubire câte un milion de dolari.
Se pare că în România, nici morţii nu mai sunt respectaţi, chiar dacă prin sacrificiul lor devin eroi ai neamului !!!
vineri, 15 octombrie 2010
SCRISOARE DESCHISĂ dlui Crin ANTONESCU
Domnului preşedinte Crin ANTONESCU
Stimate domnule preşedinte, vă scriu în calitatea mea de simplu membru de partid, calitate la care am aderat prin propria-mi voinţă, însufleţit fiind de prestaţia dumneavoastră impecabilă în alegerile la funcţia de preşedinte al PNL!
Vă mărturisesc că păstrez încă într-unul din sertarele bibliotecii, carnetul de fost membru al PCR, "calitate" la care am ajuns împotriva voinţei mele, dar necesară pentru a putea fi înălţat în grad (ofiţer MApN)!
Şi iată că v-am dezvăluit vechea mea ocupaţie, o ocupaţie denigrată în prezent de către actuala putere, o ocupaţie care nu mai este aşa de apreciată de marea masă a cetăţenilor acestei ţări (a românilor cum ar spune oarece personagii politice ale momentului), tot datorită politicului, care a reuşit nesperat de abil (cred că şi ei sunt uimiţi de rezultate) să învrăjbească categorii sociale una împotriva alteia sau altora!!!
Sunt unul dintre "fericiţii beneficiari" al unei pensii nesimţite, după 28 de ani de muncă, de sacrificii, de frustrări, speranţe şi multe, foarte multe dezamăgiri!
Am ales să fructific noua mea postură de civil, pentru a adera la doctrina liberală, nefiind influenţat de nimeni, dar hotărându-mă să fac acest gest, după ce v-am văzut prestaţia sinceră, obiectivă şi realistă la alegerile pentru funcţia de preşedinte! Atunci am gândit că munca şi lupta brătienilor, istoria acestui partid pot renaşte cu adevărat acum, având un lider tânăr, sincer şi hotărât!
Vă mărturisesc că de atunci, nu mi-aţi înşelat aşteptările, toate acţiunile dumneavoastre politice au fost parcă, gândite împreună!
Totuşi, acum sunt necăjit şi trist pentru că nu văd din partea dumneavoastră nici o reacţie, absolut nici una!
DOMNULE PREŞEDINTE, unde sunteţi???
Mai trăiţi ? Ştie cineva unde să vă găsim ? Avem acest drept ?
Eu cred că da !
Cum putem să ne batem cu opoziţia, cum putem să le combatem afirmaţiile când apariţiile dumneavoastră au devenit meteorice, iar ei, duşmanii noştri politici exploatează asta.
N-ar fi normal ca la orice eveniment politic şi social (destule în ultima perioadă) să avem un punct de vedere al partidului, chiar dacă nu-l rostiţi dumneavoastră!
Sunt necăjit, foarte necăjit !
Aştept domnule preşedinte să vă întoarceţi printre noi, să simţim că vă pasă de ce se întâmplă în această ţară, să nu mai zică duşmanii, că suntem o turmă FĂRĂ STĂPÂN!
Ne-am strâns pe data de 2 aprilie 2010 în Piaţa Universităţii aproximativ 50 de indivizi (majoritate membri şi simpatizanţi PNL), pentru a manifesta paşnic în cadrul MIŞCĂRII VIOLET-băsescu NU E PREŞEDINTELE MEU!
Toate ziarele oficioase ne-au făcut praf, ne-au mânjit cu sudalme şi batjocură pentru "succesul" magnific al MIŞCĂRII, mai ales a participării masive!!! Am înghiţit în sec şi am sperat că următoarea acţiune va fi încununată de mai mult succes!
Şi am mers iar la Universitate, pe 10 octombrie, acum 5 zile, numind manifestaţia REVOLTA CIURUIŢILOR!
Am înregistrat un nou "succes", de data asta am fost 15 ciumeţi ! Acum, faţă de aprilie, cetăţenilor li s-au tăiat salariile cu 25%, iar numărul "vizibil" al nemulţumiţilor, a "crescut" de la 50 la 15.....!!! Probabil atâţia CIURUIŢI suntem!
Jandarmii care ne-au supravegheat erau de trei ori mai mulţi!
N-am văzut domnule preşedinte, nici în aprilie, nici acum, măcar o persoană din conducerea partidului să vină alături de noi, să ne spună că eforturile noastre (astea care sunt) sunt cunoscute !!!
Oare mai are sens să continuăm singuri?
Dumneavoastră ce spuneţi acolo unde vă aflaţi ?
Merită să continuăm împreună, sau ne lăsăm păgubaşi ?
Vă doresc mult bine şi nu uitaţi, noi vă aşteptăm!
Cu deosebit respect
Lt.col.(r) Vasile BĂESCU
Stimate domnule preşedinte, vă scriu în calitatea mea de simplu membru de partid, calitate la care am aderat prin propria-mi voinţă, însufleţit fiind de prestaţia dumneavoastră impecabilă în alegerile la funcţia de preşedinte al PNL!
Vă mărturisesc că păstrez încă într-unul din sertarele bibliotecii, carnetul de fost membru al PCR, "calitate" la care am ajuns împotriva voinţei mele, dar necesară pentru a putea fi înălţat în grad (ofiţer MApN)!
Şi iată că v-am dezvăluit vechea mea ocupaţie, o ocupaţie denigrată în prezent de către actuala putere, o ocupaţie care nu mai este aşa de apreciată de marea masă a cetăţenilor acestei ţări (a românilor cum ar spune oarece personagii politice ale momentului), tot datorită politicului, care a reuşit nesperat de abil (cred că şi ei sunt uimiţi de rezultate) să învrăjbească categorii sociale una împotriva alteia sau altora!!!
Sunt unul dintre "fericiţii beneficiari" al unei pensii nesimţite, după 28 de ani de muncă, de sacrificii, de frustrări, speranţe şi multe, foarte multe dezamăgiri!
Am ales să fructific noua mea postură de civil, pentru a adera la doctrina liberală, nefiind influenţat de nimeni, dar hotărându-mă să fac acest gest, după ce v-am văzut prestaţia sinceră, obiectivă şi realistă la alegerile pentru funcţia de preşedinte! Atunci am gândit că munca şi lupta brătienilor, istoria acestui partid pot renaşte cu adevărat acum, având un lider tânăr, sincer şi hotărât!
Vă mărturisesc că de atunci, nu mi-aţi înşelat aşteptările, toate acţiunile dumneavoastre politice au fost parcă, gândite împreună!
Totuşi, acum sunt necăjit şi trist pentru că nu văd din partea dumneavoastră nici o reacţie, absolut nici una!
DOMNULE PREŞEDINTE, unde sunteţi???
Mai trăiţi ? Ştie cineva unde să vă găsim ? Avem acest drept ?
Eu cred că da !
Cum putem să ne batem cu opoziţia, cum putem să le combatem afirmaţiile când apariţiile dumneavoastră au devenit meteorice, iar ei, duşmanii noştri politici exploatează asta.
N-ar fi normal ca la orice eveniment politic şi social (destule în ultima perioadă) să avem un punct de vedere al partidului, chiar dacă nu-l rostiţi dumneavoastră!
Sunt necăjit, foarte necăjit !
Aştept domnule preşedinte să vă întoarceţi printre noi, să simţim că vă pasă de ce se întâmplă în această ţară, să nu mai zică duşmanii, că suntem o turmă FĂRĂ STĂPÂN!
Ne-am strâns pe data de 2 aprilie 2010 în Piaţa Universităţii aproximativ 50 de indivizi (majoritate membri şi simpatizanţi PNL), pentru a manifesta paşnic în cadrul MIŞCĂRII VIOLET-băsescu NU E PREŞEDINTELE MEU!
Toate ziarele oficioase ne-au făcut praf, ne-au mânjit cu sudalme şi batjocură pentru "succesul" magnific al MIŞCĂRII, mai ales a participării masive!!! Am înghiţit în sec şi am sperat că următoarea acţiune va fi încununată de mai mult succes!
Şi am mers iar la Universitate, pe 10 octombrie, acum 5 zile, numind manifestaţia REVOLTA CIURUIŢILOR!
Am înregistrat un nou "succes", de data asta am fost 15 ciumeţi ! Acum, faţă de aprilie, cetăţenilor li s-au tăiat salariile cu 25%, iar numărul "vizibil" al nemulţumiţilor, a "crescut" de la 50 la 15.....!!! Probabil atâţia CIURUIŢI suntem!
Jandarmii care ne-au supravegheat erau de trei ori mai mulţi!
N-am văzut domnule preşedinte, nici în aprilie, nici acum, măcar o persoană din conducerea partidului să vină alături de noi, să ne spună că eforturile noastre (astea care sunt) sunt cunoscute !!!
Oare mai are sens să continuăm singuri?
Dumneavoastră ce spuneţi acolo unde vă aflaţi ?
Merită să continuăm împreună, sau ne lăsăm păgubaşi ?
Vă doresc mult bine şi nu uitaţi, noi vă aşteptăm!
Cu deosebit respect
Lt.col.(r) Vasile BĂESCU
vineri, 24 septembrie 2010
Ăsta i-a primit astăzi pe poliţişti la Cotroceni...un neica nimeni!!!
Departamentul pentru Relaţia cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă
Cultură şi Culte
Consilier de Stat
Probleme cetatenesti
Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu
Promovarea sportului
Consilier de Stat Maria Bitang
ATRIBUTIILE DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢIA CU AUTORITĂŢILE PUBLICE ŞI SOCIETATEA CIVILĂ
4.2. COMPARTIMENTUL PROBLEME CETĂŢENEŞTI
• Soluţionarea petiţiilor adresate Preşedintelui României în conformitate cu Normele privind procedura de soluţionare a petiţiilor adresate Preşedintelui României, emise în baza Legii nr. 233/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor sunt cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei Prezidenţiale Termenul de răspuns către petent din partea Compartimentului Probleme Cetăţeneşti este de 45 de zile;
• Transmiterea memoriilor şi petiţiilor, spre competentă soluţionare, instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale sau compartimentelor specifice ale Administraţiei Prezidenţiale, precum şi a răspunsurilor către petenţi;
• Primirea şi înregistrarea cererilor de graţiere, obţinerea avizului consultativ din partea Ministerului Justiţiei şi transmiterea răspunsurilor către petenţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 546/2002 privind graţierea;
• Propune, în cazuri sociale deosebite, acordarea unor ajutoare financiare din fondul cu această destinaţie la dispoziţia Preşedintelui României;
• Prelucrarea statistică a datelor şi informaţiile provenite din petiţiile şi memoriile adresate Preşedintelui României şi întocmirea periodică (lunar) a unor rapoarte privind problemele semnalate de cetăţeni;
• Alcătuirea unor dosare de sinteză, pe probleme specifice, conţinând solicitări adresate Preşedintelui României de către persoane fizice, comunităţi sau grupuri comunitare, privind unele aspecte sociale individuale sau colective;
• Organizarea şi asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu excepţia dispoziţiilor speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public;
• Stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la petiţiile şi memoriile adresate Preşedintelui României şi arhivarea documentelor, cu respectarea prevederilor legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
• Documentare privind actele normative adoptate de Parlament şi Guvern, modalităţi de ameliorare a comunicării cu publicul;
• Atribuţiile şi sarcinile pentru fiecare salariat se stabilesc prin fişa postului, aprobată de şeful Compartimentul Probleme Cetăţeneşti.
..........
Cultură şi Culte
Consilier de Stat
Probleme cetatenesti
Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu
Promovarea sportului
Consilier de Stat Maria Bitang
ATRIBUTIILE DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢIA CU AUTORITĂŢILE PUBLICE ŞI SOCIETATEA CIVILĂ
4.2. COMPARTIMENTUL PROBLEME CETĂŢENEŞTI
• Soluţionarea petiţiilor adresate Preşedintelui României în conformitate cu Normele privind procedura de soluţionare a petiţiilor adresate Preşedintelui României, emise în baza Legii nr. 233/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor sunt cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei Prezidenţiale Termenul de răspuns către petent din partea Compartimentului Probleme Cetăţeneşti este de 45 de zile;
• Transmiterea memoriilor şi petiţiilor, spre competentă soluţionare, instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale sau compartimentelor specifice ale Administraţiei Prezidenţiale, precum şi a răspunsurilor către petenţi;
• Primirea şi înregistrarea cererilor de graţiere, obţinerea avizului consultativ din partea Ministerului Justiţiei şi transmiterea răspunsurilor către petenţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 546/2002 privind graţierea;
• Propune, în cazuri sociale deosebite, acordarea unor ajutoare financiare din fondul cu această destinaţie la dispoziţia Preşedintelui României;
• Prelucrarea statistică a datelor şi informaţiile provenite din petiţiile şi memoriile adresate Preşedintelui României şi întocmirea periodică (lunar) a unor rapoarte privind problemele semnalate de cetăţeni;
• Alcătuirea unor dosare de sinteză, pe probleme specifice, conţinând solicitări adresate Preşedintelui României de către persoane fizice, comunităţi sau grupuri comunitare, privind unele aspecte sociale individuale sau colective;
• Organizarea şi asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu excepţia dispoziţiilor speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public;
• Stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la petiţiile şi memoriile adresate Preşedintelui României şi arhivarea documentelor, cu respectarea prevederilor legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
• Documentare privind actele normative adoptate de Parlament şi Guvern, modalităţi de ameliorare a comunicării cu publicul;
• Atribuţiile şi sarcinile pentru fiecare salariat se stabilesc prin fişa postului, aprobată de şeful Compartimentul Probleme Cetăţeneşti.
..........
duminică, 19 septembrie 2010
Şi cei ce ucid sunt iertaţi! Trebuie doar să-şi plângă păcatul!
INIMĂ de MAMĂ
Era o biata mama tanara. A murit sotul ei in razboi cu persii. Era din Grecia si i-a ramas un copilas. Ea, femeie serioasa, cu frica lui Dumnezeu, a hotarat in inima ei sa nu se mai casatoreasca.
A dus viata cinstita, in curatie, in post, in milostenie, in cercetarea bisericil si a crescut copilasul asta. Toata mangaierea ei era copilul.
Asa l-a crescut biata mama dintr-o faramatura de carne, cu multa dragoste, ca o mama cand are unul singur si cand nu are, mai ales, nici sot. L-a invatat scoala, ma rog, tinea la el ca la ochii din cap. Dar, crescand copilul, crestea si grija mamei.
Asa a trecut tineretea copilului si a facut armata. Mama, pana la armata, l-a crescut ca pe o fata mare in casa ei. Era cel mai cinstit din tot satul, cel mai cuminte. Nici un cuvant n-a zis impotriva mamei, nici n-a mahnit-o vreodata; nimic nu facea ceva fara sfatul mamei.
Dar, o, rautatea lumii ! Cand a venit din armata, i s-a schimbat mintea. A inceput sa nu mai asculte de mama. A inceput sa nu-si mai arate dragostea fata de mama ca mai inainte; se ducea seara prin sat si venea tot mai tarziu. Mama se topea de scarba acasa. Aprindea candela la Maica Domnului si facea metanii : " Maica Domnului, pazeste-l !" Si cand venea Ioan mai tarziu, ca Ioan il chema, il zicea :
- Dragul mamei, Ioane, unde ai stat tu asa de tarziu, ca mare scarba am avut ? Uite, ai mancare calda, ai camera ta grijita. Eu am plans, ca tu n-ai frati; te vei fi intalnit cineva, ai fi gresit sau niste oameni rai te-or bate.
Dar el a inceput, ca niciodata, sa vorbeasca impotriva :
- Mama, lasa-ma in pace ! Ce ma pazesti ca pe copii ? De acum inainte eu stiu sa ma port in lume !
Niciodata nu vorbise el asa. Mama se topea cand auzea.
- Vai de mine, dragul mamei ! Dar eu pentru ca te urasc iti spun asta ? Eu te iubesc ! Dar ma tem, ca numai pe tine te am, singura mea nadejde ! Daca nu te mai vad, mai bine sa mor si eu !
Sa vedeti ce s-a intamplat.
In satul vecin era o fata rea, blestemata, trageau mai multi. A inceput sa se duca si el acolo. Mama-sa nu stia nimic.
- Unde te duci tu ? l-a intrebat ea. Eu am auzit ca te duci la vrajitoarea aceea. Vai mie, mai bine muream, decat sa aud aceasta !
El, in loc sa asculte, a zis :
- Lasa-ma, mama ! Ce ma pazesti ? Eu stiu sa-mi port caciula de-acum !
Niciodata in viata nu vorbise asa cu mama lui. Iar ea se topea de plans, ca nu mai avea ce sa-i faca. Ce s-a intamplat ? Blestemata aceea de vrajitoare a auzit de la altii ca mama lui nu-l lasa sa vina pe la dansa. Odata, mergand el la casa ei, i-a spus :
- Ia asculta, mai ! Sa-mi spui drept, pe cine iubesti mai mult ? Pe mine sau pe mama ta ? El, fermecat la minte de muierea aceea blestemata, sta oleaca si zice :
- Pe tine te iubesc mai mult !
- Eu nu cred ! a zis ea. Du-te acasa si, daca ma iubesti pe mine mai mult decat pe maica-ta, in noaptea asta sa vii cu inima mamei tale la mine ! Faci asa sau nu ? A stat oleaca si, indemnat de satana, a zis :
- Si aceasta o fac !
Si s-a dus din fata ei si a venit acasa. Mama, saraca, ii pregatise mancarea, ii incalzise camera si plangea la Maica Domnului sa-l aduca sanatos acasa. Iata ce pregatea mama pentru dansul si iata ce pregatea el pentru mama lui !
Ce contrast era aici ? Ce faradelege nemaipomenita ? Mama il astepta plangand, sa-l pazeasca Dumnezeu de primejdii si el vine sa-i scoata inima.
Vine acasa. Trecuse de miezul noptii. Mama i-a iesit in cale :
- Dragul mamei, dar acum se vine ? Vai, multa grija am avut de tine !
El nu vedea nimic. Se uita in stanga si-n dreapta prin casa, dupa cutit. Si vede cutitul cel mare din bucatarie. Ia cutitul in mana, o ia pe mama de grumaz, sa nu racneasca, si o junghie in inima.
Biata mama s-a dus ! Sangele a inabusit-o, s-a stins mama cea scumpa, care se jertfea pentru el !
Ce-a facut ? Auzi pana unde l-a dus satana ! A spintecat sanul stang al mamei, a scos inima mamei, a pus-o intr-un castron, a spalat-o de sange, a imbracat-o pe mama-sa cu haine de moarte, a culcat-o pe pat, a incuiat usa si a luat inima mamei lui in basma si a pornit prin padure sa o duca vrajitoarei, ca sa-i arate ca o iubeste mai mult.
Ati vazut, cand merge un om repede prin padure, daca-i padurea deasa, te lovesc crengile. El mergea repede, ca pana la ziua sa vina inapoi, sa nu afle nimeni crima pe care a facut-o, si totodata s-o incredinteze pe aceea ca o iubeste mai mult decat pe mama lui.
Mergand el repede cu inima mamei intr-o basma alba, o creanga din padure s-a arcuit si l-a lovit peste ochiul drept; si-l durea si a pus mana la ochi. Atunci aude din inima mamei, care era in basmaua alba : " Puiul mamei, te doare rau ?"
Atunci de abia s-a trezit el ! " Vai, mama, cum am ajuns pana aici ? Unde sunt eu ? Unde ma duc ? Mama scumpa, mama buna, cum ti-am scos inima ta de la loc si inca te mai doare pentru durerea ochiului meu ?" Si a inceput a plange groaznic. Atunci a vazut ca-i fermecat si s-a intors inapoi, cand a auzit glasul mamei din inima : " Puiul mamei, te doare rau ?"
A venit acasa - mai era un ceas-doua pana la ziua -, a desfacut pieptul mamei, a pus inima la locul ei si apoi a inceput sa strige tare ca a murit mama lui. Se facea ziua si au auzit vecinii.
- Ce-i, mai Ioane ?
- A murit mama !
- Dar cum se poate ?
- Mama mea a murit ! Mama mea a murit !
A venit lumea sa-l mangaie, dar el nu se putea mangaia, ca mai era un semn dumnezeiesc. Din sfert in sfert de ora, unde se ducea, auzea glasui mamei : " Puiul mamei, de ce m-ai omorat ?" Cand auzea glasul mamei, era cea mai grea pedeapsa pentru el !
Atunci toata lumea se mira, oare de ce plange el asa de tare disperat dupa mama, ca de obicei barbatii sunt mai tari de fire ! Dar el stia de ce plange, ca auzea glasul mamei, care il mustra cu mila : " Puiul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Ce s-a intamplat ? S-a dus repede la doua batrane si le-a adus sa o scalde pe mama. Cand a scaldat-o, a vazut ca este junghiata in inima :
- Mai Ioane, mama ta a fost junghiata !
El, cand a auzit, s-a topit de plans, ca stia cine a junghiat-o. A imbracat-o, dupa trei zile a inmormantat-o; dar el, in loc sa se linisteasca, mai tare plangea si bocea, incat toata lumea zicea : " Iata cat de mult a iubit el pe mama lui !" Dar el stia si auzea glasul mamei mereu, mereu, care il mustra si zicea : " Dragul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Dupa ce si-a pus mama in mormant si-a adus aminte si zicea, plangand, in casa : " Mama scumpa, mama buna, cum te luptai tu cu mine ! Cum te luptai sa ma scoti din ispite, sa ma duci la manastire, si acum am ramas singur ".
Ce-a pus Dumnezeu in mintea lui ? Sa se duca singur la un duhovnic de manastire si sa se spovedeasca : " Ma duc, ca mama saraca voia sa ma scoata din ispite si eu nu cunosteam atunci ! Ma duc eu !"
A incuiat usile si s-a dus la un mare duhovnic al unei manastiri si a cazut cu fata la pamant :
- Parinte, eu sunt cel mai rau om din lume, cel mai mare criminal ! Batranul l-a linistit, i-a citit molitfa de spovedanie, l-a spovedit, si el i-a spus duhovnicului cum a omorat pe mama lui buna. Iar duhovnicul, om intelept, i-a zis :
- Fiule, nu te deznadajdui de mantuirea ta ! Dar sa stii ca cine omoara pe mama sau pe tata, treizeci de ani nu poate lua Sfintele Taine !
- Parinte, a zis el, dar altceva se intampla. Aud glasul mamei de cateva ori pe ceas, care zice : " Pulul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Si a zis duhovnicul :
- Tot bine vrea sa-ti faca, ca sa-ti aduci aminte de crima pe care ai facut-o si sa te pocaiesti, ca macar, daca nu te-a avut in lumea asta, sa fii cu dansa dincolo !
- Cum sa ma pocaiesc, parinte ?
- Iata cum, fiule. Daca vrei sa te faci calugar, canonul se scade la jumatate, adica la 15 ani !
- Ma duc ! Nu-mi mai trebuie casatorie, numai sa ma ierte Dumnezeu !
- Du-te, fiule, plange-ti pacatul si te va ierta Dumnezeu !
- Ma duc, parinte !
A vandut toate, si-a luat doua randuri de haine, a dat casa de pomana la o vaduva si s-a dus la o manastire de pe malul Iordanului. Aici a batut in poarta.
- Ce doresti, frate ?
- Am venit sa-mi plang pacatele ! Oare ma primeste parintele staret aici ?
- Primim, doar manastirea este spital duhovnicesc pentru orice pacatos !Manastirea ii vindeca pe toti !
L-a primit, si ca nou incepator l-a pus la incercare la cele mai grele ascultari. La bucatarie, la trapeza, la gradina, la ingrijirea bolnavilor, la slujba dobitoacelor. El facea cu atata dragoste, si numai plangand, aducandu-si aminte de pacatele lui si cum si-a omorat mama.
Dar, pe masura ce se pocaia el in manastire si facea ascultare, glasul mamei venea mai rar. La cateva zile il mai auzea. Mai tarziu, la cateva luni, duhovnicul i-a spus :
- Cu cat glasul mamei vine mai rar, cu atat Dumnezeu se apropie de tine, ca mama vrea sa te aduca la cer, ca-i pare rau ca te-a pierdut in lumea asta ! Ea tot mama a ramas!
- Parinte, a intrebat el, ce canon mai aspru sa fac eu ca Dumnezeu sa ma ierte mai repede ?
- Fiule, sa mananci doar o data in fiecare zi mancare fara untdelemn trei ani de zile, sa faci cate cinci sute de metanii pe zi si sa zici psalmul 50 de cate ori vei putea mai mult pe zi.
- Fac, parinte !
Pe langa ascultarea grea, numai sambata si Duminica venea de doua ori la masa, in celelalte ziie manca o data in zi, mancare fara untdelemn, vin nu gusta deloc si a facut trei ani acest canon.
Calugarii se minunau de dansul, cu cata dragoste face ascultare si canon, ca ei nu stiau taina lui : " Mai, acela are dar de la Dumnezeu, ca zilnic plange !"
La trei ani de zile, inainte de Florii, a venit el la duhovnic sa se marturiseasca. Iar duhovnicul i-a spus :
- Frate Ioane, cum mai stai ? Mama te mai cerceteaza ?
- Parinte, mai rar. Parca as dori s-o aud mai des, dar mai rar se aude ! El a slabit de atata post. Trei ani de zile mancare fara untdelemn, cinci sute de metanii pe zi si ascultarea grea in manastire, si atunci a zis duhovnicul :
- Frate Ioane, iata vine saptamana Sfintelor Patimi. De la Florii pana in ziua de Pasti sa nu gusti nimic, nici apa, nici mancare, iar in sambata Pastilor sa vii la mine.
Si a venit in sambata Pastilor foarte slabit, dar vesel oarecum, ca Duhul Sfant, dupa masura pocaintei, il bucura.
- Iata, frate Ioane, noi mergem la slujba invierii la noapte, tu insa sa nu vii la biserica.
- Dar ce sa fac, parinte ?
- Du-le in chiliuta ta, pregateste-ti candela, pune-i untdelemn, pune fitil si n-o aprinde. Roaga-te la Dumnezeu si pomeneste si pe mama ta, ca ea este martira si are mare trecere la Dumnezeu sa te ajute cu rugaciunea. Si daca va fi un semn si ti se va aprinde candela singura, sa stii ca te-a iertat Dumnezeu si mama ta de tot pacatul.
El s-a dus in chilie - nu mancase de la Florii nimic -, s-a pus cu fata la pamant si a inceput sa se roage : " Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul, pentru rugaciunile Preasfintei Maicii Tale si ale mamei mele !"
Si asa s-a rugat patru ceasuri, cu multe lacrimi si, vazand ca nu-i nici un semn si trebuia sa iasa cu Invierea, s-a aruncat in chipul crucii si striga cat putea la Mantuitorul, la Maica Domnului si la mama lui sa-l ierte si sa-i dea un semn de mangaiere ca l-a iertat.
Cand se trageau clopotele pentru inviere si toti calugarii ieseau afara, deodata, o lumina dulce a umplut chilia lui si s-a aprins candela singura, iar de la sfintele icoane s-a auzit un glas : " Puiul mamei, te-am iertat !"
Dupa atata jertfa, mama buna, tot mama a ramas ! In loc ca el sa faca treizeci de ani de pocainta sau cincisprezece in manastire, in trei ani de zile mama l-a iertat. L-a adeverit prin aprinderea candelei. Dupa ce a omorat-o, dupa ce a suferit martiriul din mana lui, ea tot cu inima de mama a ramas.
Era o biata mama tanara. A murit sotul ei in razboi cu persii. Era din Grecia si i-a ramas un copilas. Ea, femeie serioasa, cu frica lui Dumnezeu, a hotarat in inima ei sa nu se mai casatoreasca.
A dus viata cinstita, in curatie, in post, in milostenie, in cercetarea bisericil si a crescut copilasul asta. Toata mangaierea ei era copilul.
Asa l-a crescut biata mama dintr-o faramatura de carne, cu multa dragoste, ca o mama cand are unul singur si cand nu are, mai ales, nici sot. L-a invatat scoala, ma rog, tinea la el ca la ochii din cap. Dar, crescand copilul, crestea si grija mamei.
Asa a trecut tineretea copilului si a facut armata. Mama, pana la armata, l-a crescut ca pe o fata mare in casa ei. Era cel mai cinstit din tot satul, cel mai cuminte. Nici un cuvant n-a zis impotriva mamei, nici n-a mahnit-o vreodata; nimic nu facea ceva fara sfatul mamei.
Dar, o, rautatea lumii ! Cand a venit din armata, i s-a schimbat mintea. A inceput sa nu mai asculte de mama. A inceput sa nu-si mai arate dragostea fata de mama ca mai inainte; se ducea seara prin sat si venea tot mai tarziu. Mama se topea de scarba acasa. Aprindea candela la Maica Domnului si facea metanii : " Maica Domnului, pazeste-l !" Si cand venea Ioan mai tarziu, ca Ioan il chema, il zicea :
- Dragul mamei, Ioane, unde ai stat tu asa de tarziu, ca mare scarba am avut ? Uite, ai mancare calda, ai camera ta grijita. Eu am plans, ca tu n-ai frati; te vei fi intalnit cineva, ai fi gresit sau niste oameni rai te-or bate.
Dar el a inceput, ca niciodata, sa vorbeasca impotriva :
- Mama, lasa-ma in pace ! Ce ma pazesti ca pe copii ? De acum inainte eu stiu sa ma port in lume !
Niciodata nu vorbise el asa. Mama se topea cand auzea.
- Vai de mine, dragul mamei ! Dar eu pentru ca te urasc iti spun asta ? Eu te iubesc ! Dar ma tem, ca numai pe tine te am, singura mea nadejde ! Daca nu te mai vad, mai bine sa mor si eu !
Sa vedeti ce s-a intamplat.
In satul vecin era o fata rea, blestemata, trageau mai multi. A inceput sa se duca si el acolo. Mama-sa nu stia nimic.
- Unde te duci tu ? l-a intrebat ea. Eu am auzit ca te duci la vrajitoarea aceea. Vai mie, mai bine muream, decat sa aud aceasta !
El, in loc sa asculte, a zis :
- Lasa-ma, mama ! Ce ma pazesti ? Eu stiu sa-mi port caciula de-acum !
Niciodata in viata nu vorbise asa cu mama lui. Iar ea se topea de plans, ca nu mai avea ce sa-i faca. Ce s-a intamplat ? Blestemata aceea de vrajitoare a auzit de la altii ca mama lui nu-l lasa sa vina pe la dansa. Odata, mergand el la casa ei, i-a spus :
- Ia asculta, mai ! Sa-mi spui drept, pe cine iubesti mai mult ? Pe mine sau pe mama ta ? El, fermecat la minte de muierea aceea blestemata, sta oleaca si zice :
- Pe tine te iubesc mai mult !
- Eu nu cred ! a zis ea. Du-te acasa si, daca ma iubesti pe mine mai mult decat pe maica-ta, in noaptea asta sa vii cu inima mamei tale la mine ! Faci asa sau nu ? A stat oleaca si, indemnat de satana, a zis :
- Si aceasta o fac !
Si s-a dus din fata ei si a venit acasa. Mama, saraca, ii pregatise mancarea, ii incalzise camera si plangea la Maica Domnului sa-l aduca sanatos acasa. Iata ce pregatea mama pentru dansul si iata ce pregatea el pentru mama lui !
Ce contrast era aici ? Ce faradelege nemaipomenita ? Mama il astepta plangand, sa-l pazeasca Dumnezeu de primejdii si el vine sa-i scoata inima.
Vine acasa. Trecuse de miezul noptii. Mama i-a iesit in cale :
- Dragul mamei, dar acum se vine ? Vai, multa grija am avut de tine !
El nu vedea nimic. Se uita in stanga si-n dreapta prin casa, dupa cutit. Si vede cutitul cel mare din bucatarie. Ia cutitul in mana, o ia pe mama de grumaz, sa nu racneasca, si o junghie in inima.
Biata mama s-a dus ! Sangele a inabusit-o, s-a stins mama cea scumpa, care se jertfea pentru el !
Ce-a facut ? Auzi pana unde l-a dus satana ! A spintecat sanul stang al mamei, a scos inima mamei, a pus-o intr-un castron, a spalat-o de sange, a imbracat-o pe mama-sa cu haine de moarte, a culcat-o pe pat, a incuiat usa si a luat inima mamei lui in basma si a pornit prin padure sa o duca vrajitoarei, ca sa-i arate ca o iubeste mai mult.
Ati vazut, cand merge un om repede prin padure, daca-i padurea deasa, te lovesc crengile. El mergea repede, ca pana la ziua sa vina inapoi, sa nu afle nimeni crima pe care a facut-o, si totodata s-o incredinteze pe aceea ca o iubeste mai mult decat pe mama lui.
Mergand el repede cu inima mamei intr-o basma alba, o creanga din padure s-a arcuit si l-a lovit peste ochiul drept; si-l durea si a pus mana la ochi. Atunci aude din inima mamei, care era in basmaua alba : " Puiul mamei, te doare rau ?"
Atunci de abia s-a trezit el ! " Vai, mama, cum am ajuns pana aici ? Unde sunt eu ? Unde ma duc ? Mama scumpa, mama buna, cum ti-am scos inima ta de la loc si inca te mai doare pentru durerea ochiului meu ?" Si a inceput a plange groaznic. Atunci a vazut ca-i fermecat si s-a intors inapoi, cand a auzit glasul mamei din inima : " Puiul mamei, te doare rau ?"
A venit acasa - mai era un ceas-doua pana la ziua -, a desfacut pieptul mamei, a pus inima la locul ei si apoi a inceput sa strige tare ca a murit mama lui. Se facea ziua si au auzit vecinii.
- Ce-i, mai Ioane ?
- A murit mama !
- Dar cum se poate ?
- Mama mea a murit ! Mama mea a murit !
A venit lumea sa-l mangaie, dar el nu se putea mangaia, ca mai era un semn dumnezeiesc. Din sfert in sfert de ora, unde se ducea, auzea glasui mamei : " Puiul mamei, de ce m-ai omorat ?" Cand auzea glasul mamei, era cea mai grea pedeapsa pentru el !
Atunci toata lumea se mira, oare de ce plange el asa de tare disperat dupa mama, ca de obicei barbatii sunt mai tari de fire ! Dar el stia de ce plange, ca auzea glasul mamei, care il mustra cu mila : " Puiul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Ce s-a intamplat ? S-a dus repede la doua batrane si le-a adus sa o scalde pe mama. Cand a scaldat-o, a vazut ca este junghiata in inima :
- Mai Ioane, mama ta a fost junghiata !
El, cand a auzit, s-a topit de plans, ca stia cine a junghiat-o. A imbracat-o, dupa trei zile a inmormantat-o; dar el, in loc sa se linisteasca, mai tare plangea si bocea, incat toata lumea zicea : " Iata cat de mult a iubit el pe mama lui !" Dar el stia si auzea glasul mamei mereu, mereu, care il mustra si zicea : " Dragul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Dupa ce si-a pus mama in mormant si-a adus aminte si zicea, plangand, in casa : " Mama scumpa, mama buna, cum te luptai tu cu mine ! Cum te luptai sa ma scoti din ispite, sa ma duci la manastire, si acum am ramas singur ".
Ce-a pus Dumnezeu in mintea lui ? Sa se duca singur la un duhovnic de manastire si sa se spovedeasca : " Ma duc, ca mama saraca voia sa ma scoata din ispite si eu nu cunosteam atunci ! Ma duc eu !"
A incuiat usile si s-a dus la un mare duhovnic al unei manastiri si a cazut cu fata la pamant :
- Parinte, eu sunt cel mai rau om din lume, cel mai mare criminal ! Batranul l-a linistit, i-a citit molitfa de spovedanie, l-a spovedit, si el i-a spus duhovnicului cum a omorat pe mama lui buna. Iar duhovnicul, om intelept, i-a zis :
- Fiule, nu te deznadajdui de mantuirea ta ! Dar sa stii ca cine omoara pe mama sau pe tata, treizeci de ani nu poate lua Sfintele Taine !
- Parinte, a zis el, dar altceva se intampla. Aud glasul mamei de cateva ori pe ceas, care zice : " Pulul mamei, de ce m-ai omorat ?"
Si a zis duhovnicul :
- Tot bine vrea sa-ti faca, ca sa-ti aduci aminte de crima pe care ai facut-o si sa te pocaiesti, ca macar, daca nu te-a avut in lumea asta, sa fii cu dansa dincolo !
- Cum sa ma pocaiesc, parinte ?
- Iata cum, fiule. Daca vrei sa te faci calugar, canonul se scade la jumatate, adica la 15 ani !
- Ma duc ! Nu-mi mai trebuie casatorie, numai sa ma ierte Dumnezeu !
- Du-te, fiule, plange-ti pacatul si te va ierta Dumnezeu !
- Ma duc, parinte !
A vandut toate, si-a luat doua randuri de haine, a dat casa de pomana la o vaduva si s-a dus la o manastire de pe malul Iordanului. Aici a batut in poarta.
- Ce doresti, frate ?
- Am venit sa-mi plang pacatele ! Oare ma primeste parintele staret aici ?
- Primim, doar manastirea este spital duhovnicesc pentru orice pacatos !Manastirea ii vindeca pe toti !
L-a primit, si ca nou incepator l-a pus la incercare la cele mai grele ascultari. La bucatarie, la trapeza, la gradina, la ingrijirea bolnavilor, la slujba dobitoacelor. El facea cu atata dragoste, si numai plangand, aducandu-si aminte de pacatele lui si cum si-a omorat mama.
Dar, pe masura ce se pocaia el in manastire si facea ascultare, glasul mamei venea mai rar. La cateva zile il mai auzea. Mai tarziu, la cateva luni, duhovnicul i-a spus :
- Cu cat glasul mamei vine mai rar, cu atat Dumnezeu se apropie de tine, ca mama vrea sa te aduca la cer, ca-i pare rau ca te-a pierdut in lumea asta ! Ea tot mama a ramas!
- Parinte, a intrebat el, ce canon mai aspru sa fac eu ca Dumnezeu sa ma ierte mai repede ?
- Fiule, sa mananci doar o data in fiecare zi mancare fara untdelemn trei ani de zile, sa faci cate cinci sute de metanii pe zi si sa zici psalmul 50 de cate ori vei putea mai mult pe zi.
- Fac, parinte !
Pe langa ascultarea grea, numai sambata si Duminica venea de doua ori la masa, in celelalte ziie manca o data in zi, mancare fara untdelemn, vin nu gusta deloc si a facut trei ani acest canon.
Calugarii se minunau de dansul, cu cata dragoste face ascultare si canon, ca ei nu stiau taina lui : " Mai, acela are dar de la Dumnezeu, ca zilnic plange !"
La trei ani de zile, inainte de Florii, a venit el la duhovnic sa se marturiseasca. Iar duhovnicul i-a spus :
- Frate Ioane, cum mai stai ? Mama te mai cerceteaza ?
- Parinte, mai rar. Parca as dori s-o aud mai des, dar mai rar se aude ! El a slabit de atata post. Trei ani de zile mancare fara untdelemn, cinci sute de metanii pe zi si ascultarea grea in manastire, si atunci a zis duhovnicul :
- Frate Ioane, iata vine saptamana Sfintelor Patimi. De la Florii pana in ziua de Pasti sa nu gusti nimic, nici apa, nici mancare, iar in sambata Pastilor sa vii la mine.
Si a venit in sambata Pastilor foarte slabit, dar vesel oarecum, ca Duhul Sfant, dupa masura pocaintei, il bucura.
- Iata, frate Ioane, noi mergem la slujba invierii la noapte, tu insa sa nu vii la biserica.
- Dar ce sa fac, parinte ?
- Du-le in chiliuta ta, pregateste-ti candela, pune-i untdelemn, pune fitil si n-o aprinde. Roaga-te la Dumnezeu si pomeneste si pe mama ta, ca ea este martira si are mare trecere la Dumnezeu sa te ajute cu rugaciunea. Si daca va fi un semn si ti se va aprinde candela singura, sa stii ca te-a iertat Dumnezeu si mama ta de tot pacatul.
El s-a dus in chilie - nu mancase de la Florii nimic -, s-a pus cu fata la pamant si a inceput sa se roage : " Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul, pentru rugaciunile Preasfintei Maicii Tale si ale mamei mele !"
Si asa s-a rugat patru ceasuri, cu multe lacrimi si, vazand ca nu-i nici un semn si trebuia sa iasa cu Invierea, s-a aruncat in chipul crucii si striga cat putea la Mantuitorul, la Maica Domnului si la mama lui sa-l ierte si sa-i dea un semn de mangaiere ca l-a iertat.
Cand se trageau clopotele pentru inviere si toti calugarii ieseau afara, deodata, o lumina dulce a umplut chilia lui si s-a aprins candela singura, iar de la sfintele icoane s-a auzit un glas : " Puiul mamei, te-am iertat !"
Dupa atata jertfa, mama buna, tot mama a ramas ! In loc ca el sa faca treizeci de ani de pocainta sau cincisprezece in manastire, in trei ani de zile mama l-a iertat. L-a adeverit prin aprinderea candelei. Dupa ce a omorat-o, dupa ce a suferit martiriul din mana lui, ea tot cu inima de mama a ramas.
luni, 13 septembrie 2010
CADRELE MILITARE ÎN REZERVĂ, NU CEDEAZĂ!
08.09.2010
SCRISOARE-APEL CATRE DEPUTATII DIN PARLAMENTUL ROMANIEI
DOAMNELOR SI DOMNILOR SI DEPUTATI,
Zilele acestea se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Considerăm că acest proiect reprezintă o încercare a actualului Guvern de a arunca urmările crizei economice în sarcina celor mulţi, inclusiv prin afectarea veniturilor pensionarilor şi distanţarea punctului de pensie de valoarea salariului mediu brut pe economie.
De fapt, punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 119 privind unele masuri in domeniul pensiilor a creat o profunda nemultumire in randul cadrelor militare active si in rezerva, care vad in aceasta lege o masura discriminatorie si nedreapta, care le afecteaza existenta si statutul social.
Sindicatul cadrelor militare disponibilizate – organizaţie sindicală care cuprinde cadrele militare în rezervă din toate structurilor sistemului de securitate, ordine publică şi apărare naţională –vă invită la o analiză profundă şi realistă a situaţiei dezonorante şi nedrepte în care se încearcă să fie adus personalul armatei, activ şi în rezervă (pensionarii militari), rugându-vă ca prin atitudinea, comportamentul politic şi votul exprimat, să împiedicaţi includerea în conţinutul acestei legi a prevederilor incorecte şi nedrepte, cu privire la pensia militarilor.
Din respect pentru timpul dumneavoastră nu vă vom supune analizei elemente emoţionale în legătură cu statutul social al militarilor (in special responsabilităţile, riscurile si servituţile profesiei de militar: asumarea prin jurământ a sacrificiului suprem; limitarea drastica a exerciţiului unor drepturi si libertăţi fundamentale; inexistenta contractului de munca / cărţii de muncă; programul de munca nenormat; interdicţia accesului la surse suplimentare de venit; mutările la ordin dintr-o garnizoana în alta, cu implicaţii majore asupra situaţiei familiale etc.).
În procesul de aderare la structurile euro-atlantice, armata a fost prima instituţie a statului român care a parcurs o reformă reală, reducându-şi drastic efectivele de la 320.000 de oameni în anul 1989, la 75.000 în 2007. În acest context, peste 40.000 cadre militare au fost nevoite să părăsească sistemul şi să-şi încheie cariera militară înainte de termen, în plină ascensiune profesională, în condiţiile în care statul român, prin legislatia adoptata, le asigura recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul salariului cu pensia.
Ca urmare a eforturilor cadrelor armatei, multe dintre ele în rezervă acum, Armata României este astăzi integral profesionalizată, îşi îndeplineşte cu cinste şi sacrificii misiunile în teatrele de acţiuni internaţionale, bucurându-se de încrederea şi preţuirea românilor.
DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,
In decursul procesului complex si dureros de transformare, Armata a desfăşurat o amplă activitate de documentare asupra legislaţiei care sta la baza organizării si funcţionarii structurilor militare, a celor referitoare la statutul cadrelor militare active şi în rezervă din tarile cu democraţii avansate, iar principiile acesteia au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ românesc in vigoare pana in anul 2010, constituind un important atu în procesul de aderare la NATO si UE.
Tocmai de aceea, prin acest apel vă solicitam:
1. Să susţineţi eliminarea din conţinutul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari, precum şi menţinerea actualei Legi nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cu completările si modificările ulterioare) şi respectiv ale legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC.
Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă, mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja aliniate la legislaţia europeană.
Acest adevăr este confirmat prin Decizia nr. 20/02.02.2000, a Curţii Constituţionale care a dispus cu privire la necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat: “… reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Curtea Constituţionala reţine, aşadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificata in mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.
Mai mult, vă reamintim, stimaţi parlamentari, că sistemul pensiilor militare în România are izvoare istorice încă din 1829-1830, fiind perfecţionat şi consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza prin înfiinţarea Casei de Pensii a Armatei si respectat cu sfinţenie pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea , al regimului comunist şi până astăzi. Anularea acestui sistem ar fi o mare nedreptate făcută cadrelor militare, ar afecta grav standardul de viaţă al militarilor şi ar reprezenta o abatere de la sistemul pensiilor militare din statele membre ale NATO şi UE.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE salarizarea şi pensionarea personalului Forţelor Armate sunt reglementate prin legi şi norme specifice şi distincte. În unele state în care există grile comune pentru personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu acte normative proprii, ordine şi alte reglementări interne (anexă).
2. Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai principiul “neretroactivităţii” prevăzut de Art. 15, alin. (2) din Constituţia României, ci introduce premisa falsa ca pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca si cum ar fi fost obţinute in baza principiului contributivitatii prevăzut in proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) .
Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa o contribuţie virtuală, atât timp cât, in înţelesul art.3, alin. (1) din Proiectul Legii militarul nu a avut calitatea de “asigurat” in sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil”? Faptul ca militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de munca” ar trebui să constituie un argument la fel de convingător, in acest sens.
In plus, referitor la metodologia recalculării va supunem atenţiei faptul ca prin Decizia nr. 120/2007 Curtea Constituţionala a dispus ca: “In toate cazurile in care din recalculare, rezulta un cuantum mai mare al pensiei se va plăţi acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
Totodată, vă rugăm să reanalizaţi prevederile cap. IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi să luaţi în dezbatere propunerile legislative înregistrate la Senat în noiembrie 2009 pentru îndreptarea greşelii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, făcută prin angajarea răspunderii Guvernului care afectează în mod deosebit cadrele militare ajunse în postura de pensionar, fără voia lor.
3. Apreciem că reglementările respective sunt nu numai neavenite, dar si antiumane, antieuropene si anticonstituţionale afectând in mod direct cadrele militare ajunse in postura de “pensionari” datorita procesului de restructurare a Armatei, si duc la desfiintarea profesiei militare si a statutului de rezervisti pe care il au pensionarii militari, care in virtutea legii au obligatia ca, in situatii de criza sau razboi, sa-si reia activitatea ca luptatori in randul fortelor armate.
Acţiunile dumneavoastră ar stopa numeroasele procese declanşate deja la toate instanţele din ţară care au dat decizii favorabile petitionarilor, precum şi protestele adresate inclusiv organismelor internaţionale.
Luând act de situaţia actuală, nu putem sa nu ne întrebăm: militarii au greşit atunci când au contribuit la aderarea României la NATO si UE sau greşesc acum, acceptând măsurile propuse impotriva lor? Cine doreşte decredibilizarea, demobilizarea si demotivarea cadrelor Armatei României si chiar desfiintarea statutului de militar in Romania?
DOAMNELOR SI DOMNILOR DEPUTATI,
Va rugam sa va ganditi la faptul ca votul dumneavoastra reprezinta o decizie istorica cu implicatii majore si profunde pentru securitatea nationala a Romaniei.
In ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor naţionale şi occidentale si ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale activităţii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României, activă şi în rezervă, să asigure prezervarea irevocabilă a acestor valori.
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Comitetul Director
Bucuresti,
07.09.2010
ANEXĂ
PRINCIPIILE SI METODOLOGIA
care stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE şi în alte ţări cu sisteme politice democratice avansate
- trăsături esenţiale comune cu cele ale Legii nr. 164/ 2001 –
1. Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularităţi distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile si este reglementat prin lege ocupaţionala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol distinct, cuprins într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor bugetarilor, dar cu prevederi aparte pentru militari (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria). IN NICIUNA DIN ACESTE TARI NU AU FOST LUATE MASURI DE REDUCERE A PENSIILOR MILITARE PENTRU IESIREA DIN CRIZA ACTUALA.
2. Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), de vechimea integrala în armată (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 70-80%. (Ungaria 65, Olanda 70, Marea Britanie 72,5, Germania 75, SUA 77, Norvegia 76, Italia 80, Franţa 80. In România acest procent este de 60% din solda de baza, fără sporuri (pensia militara medie este de 1.400 lei, adică 340 euro, in comparaţie cu 2000 - 3000 euro cat este cuantumul acesteia in tarile la care ne raportam).
3. In toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate astfel de cazuri) si de condiţiile de desfăşurare a serviciului: categorii de forţe armate si genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii. Indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideraţie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, pentru a nu depăşi valoarea salariului luat în calcul. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplică impozite. In România se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
4. La data ieşirii la pensie, militarii profesionişti primesc ca sprijin o suma substanţiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalentul unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franţa, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o sumă egală cu 70 de pensii lunare, cu condiţia să fie girat de rude apropiate care să poată prelua rambursarea în caz de deces. Raţiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuinţe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
5. In toate tarile, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflaţiei;
6. In marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminuează cu o treime etc.).
SCRISOARE-APEL CATRE DEPUTATII DIN PARLAMENTUL ROMANIEI
DOAMNELOR SI DOMNILOR SI DEPUTATI,
Zilele acestea se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Considerăm că acest proiect reprezintă o încercare a actualului Guvern de a arunca urmările crizei economice în sarcina celor mulţi, inclusiv prin afectarea veniturilor pensionarilor şi distanţarea punctului de pensie de valoarea salariului mediu brut pe economie.
De fapt, punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 119 privind unele masuri in domeniul pensiilor a creat o profunda nemultumire in randul cadrelor militare active si in rezerva, care vad in aceasta lege o masura discriminatorie si nedreapta, care le afecteaza existenta si statutul social.
Sindicatul cadrelor militare disponibilizate – organizaţie sindicală care cuprinde cadrele militare în rezervă din toate structurilor sistemului de securitate, ordine publică şi apărare naţională –vă invită la o analiză profundă şi realistă a situaţiei dezonorante şi nedrepte în care se încearcă să fie adus personalul armatei, activ şi în rezervă (pensionarii militari), rugându-vă ca prin atitudinea, comportamentul politic şi votul exprimat, să împiedicaţi includerea în conţinutul acestei legi a prevederilor incorecte şi nedrepte, cu privire la pensia militarilor.
Din respect pentru timpul dumneavoastră nu vă vom supune analizei elemente emoţionale în legătură cu statutul social al militarilor (in special responsabilităţile, riscurile si servituţile profesiei de militar: asumarea prin jurământ a sacrificiului suprem; limitarea drastica a exerciţiului unor drepturi si libertăţi fundamentale; inexistenta contractului de munca / cărţii de muncă; programul de munca nenormat; interdicţia accesului la surse suplimentare de venit; mutările la ordin dintr-o garnizoana în alta, cu implicaţii majore asupra situaţiei familiale etc.).
În procesul de aderare la structurile euro-atlantice, armata a fost prima instituţie a statului român care a parcurs o reformă reală, reducându-şi drastic efectivele de la 320.000 de oameni în anul 1989, la 75.000 în 2007. În acest context, peste 40.000 cadre militare au fost nevoite să părăsească sistemul şi să-şi încheie cariera militară înainte de termen, în plină ascensiune profesională, în condiţiile în care statul român, prin legislatia adoptata, le asigura recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul salariului cu pensia.
Ca urmare a eforturilor cadrelor armatei, multe dintre ele în rezervă acum, Armata României este astăzi integral profesionalizată, îşi îndeplineşte cu cinste şi sacrificii misiunile în teatrele de acţiuni internaţionale, bucurându-se de încrederea şi preţuirea românilor.
DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,
In decursul procesului complex si dureros de transformare, Armata a desfăşurat o amplă activitate de documentare asupra legislaţiei care sta la baza organizării si funcţionarii structurilor militare, a celor referitoare la statutul cadrelor militare active şi în rezervă din tarile cu democraţii avansate, iar principiile acesteia au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ românesc in vigoare pana in anul 2010, constituind un important atu în procesul de aderare la NATO si UE.
Tocmai de aceea, prin acest apel vă solicitam:
1. Să susţineţi eliminarea din conţinutul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari, precum şi menţinerea actualei Legi nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cu completările si modificările ulterioare) şi respectiv ale legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC.
Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă, mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja aliniate la legislaţia europeană.
Acest adevăr este confirmat prin Decizia nr. 20/02.02.2000, a Curţii Constituţionale care a dispus cu privire la necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat: “… reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Curtea Constituţionala reţine, aşadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificata in mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.
Mai mult, vă reamintim, stimaţi parlamentari, că sistemul pensiilor militare în România are izvoare istorice încă din 1829-1830, fiind perfecţionat şi consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza prin înfiinţarea Casei de Pensii a Armatei si respectat cu sfinţenie pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea , al regimului comunist şi până astăzi. Anularea acestui sistem ar fi o mare nedreptate făcută cadrelor militare, ar afecta grav standardul de viaţă al militarilor şi ar reprezenta o abatere de la sistemul pensiilor militare din statele membre ale NATO şi UE.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE salarizarea şi pensionarea personalului Forţelor Armate sunt reglementate prin legi şi norme specifice şi distincte. În unele state în care există grile comune pentru personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu acte normative proprii, ordine şi alte reglementări interne (anexă).
2. Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai principiul “neretroactivităţii” prevăzut de Art. 15, alin. (2) din Constituţia României, ci introduce premisa falsa ca pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca si cum ar fi fost obţinute in baza principiului contributivitatii prevăzut in proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) .
Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa o contribuţie virtuală, atât timp cât, in înţelesul art.3, alin. (1) din Proiectul Legii militarul nu a avut calitatea de “asigurat” in sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil”? Faptul ca militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de munca” ar trebui să constituie un argument la fel de convingător, in acest sens.
In plus, referitor la metodologia recalculării va supunem atenţiei faptul ca prin Decizia nr. 120/2007 Curtea Constituţionala a dispus ca: “In toate cazurile in care din recalculare, rezulta un cuantum mai mare al pensiei se va plăţi acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
Totodată, vă rugăm să reanalizaţi prevederile cap. IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi să luaţi în dezbatere propunerile legislative înregistrate la Senat în noiembrie 2009 pentru îndreptarea greşelii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, făcută prin angajarea răspunderii Guvernului care afectează în mod deosebit cadrele militare ajunse în postura de pensionar, fără voia lor.
3. Apreciem că reglementările respective sunt nu numai neavenite, dar si antiumane, antieuropene si anticonstituţionale afectând in mod direct cadrele militare ajunse in postura de “pensionari” datorita procesului de restructurare a Armatei, si duc la desfiintarea profesiei militare si a statutului de rezervisti pe care il au pensionarii militari, care in virtutea legii au obligatia ca, in situatii de criza sau razboi, sa-si reia activitatea ca luptatori in randul fortelor armate.
Acţiunile dumneavoastră ar stopa numeroasele procese declanşate deja la toate instanţele din ţară care au dat decizii favorabile petitionarilor, precum şi protestele adresate inclusiv organismelor internaţionale.
Luând act de situaţia actuală, nu putem sa nu ne întrebăm: militarii au greşit atunci când au contribuit la aderarea României la NATO si UE sau greşesc acum, acceptând măsurile propuse impotriva lor? Cine doreşte decredibilizarea, demobilizarea si demotivarea cadrelor Armatei României si chiar desfiintarea statutului de militar in Romania?
DOAMNELOR SI DOMNILOR DEPUTATI,
Va rugam sa va ganditi la faptul ca votul dumneavoastra reprezinta o decizie istorica cu implicatii majore si profunde pentru securitatea nationala a Romaniei.
In ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor naţionale şi occidentale si ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale activităţii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României, activă şi în rezervă, să asigure prezervarea irevocabilă a acestor valori.
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Comitetul Director
Bucuresti,
07.09.2010
ANEXĂ
PRINCIPIILE SI METODOLOGIA
care stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE şi în alte ţări cu sisteme politice democratice avansate
- trăsături esenţiale comune cu cele ale Legii nr. 164/ 2001 –
1. Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularităţi distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile si este reglementat prin lege ocupaţionala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol distinct, cuprins într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor bugetarilor, dar cu prevederi aparte pentru militari (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria). IN NICIUNA DIN ACESTE TARI NU AU FOST LUATE MASURI DE REDUCERE A PENSIILOR MILITARE PENTRU IESIREA DIN CRIZA ACTUALA.
2. Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), de vechimea integrala în armată (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 70-80%. (Ungaria 65, Olanda 70, Marea Britanie 72,5, Germania 75, SUA 77, Norvegia 76, Italia 80, Franţa 80. In România acest procent este de 60% din solda de baza, fără sporuri (pensia militara medie este de 1.400 lei, adică 340 euro, in comparaţie cu 2000 - 3000 euro cat este cuantumul acesteia in tarile la care ne raportam).
3. In toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate astfel de cazuri) si de condiţiile de desfăşurare a serviciului: categorii de forţe armate si genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii. Indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideraţie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, pentru a nu depăşi valoarea salariului luat în calcul. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplică impozite. In România se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
4. La data ieşirii la pensie, militarii profesionişti primesc ca sprijin o suma substanţiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalentul unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franţa, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o sumă egală cu 70 de pensii lunare, cu condiţia să fie girat de rude apropiate care să poată prelua rambursarea în caz de deces. Raţiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuinţe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
5. In toate tarile, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflaţiei;
6. In marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminuează cu o treime etc.).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)