Prezenţă politică marcantă în primele trei decenii ale secolului XX şi simbol al Partidului Naţional Liberal, Ion I.C. Brătianu a dominat scena politică din România cu precădere în anii '20, perioadă pe care istoricii au numit-o ''decada brătienistă''.
De numele său se leagă realizarea reformei agrare, în anii care au urmat Primului Război Mondial, dar şi elaborarea Constituţiei din 1923, considerată a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale ale acelor timpuri.
În perioada marii guvernări liberale (1922-1926), cu Ionel Brătianu prim-ministru, statul român a trecut printr-un proces semnificativ de modernizare atât la nivel administrativ, cât şi în alte domenii.
Astfel, a fost introdusă educaţia obligatorie prin legea învăţământului primar care devenea ''unitar, obligatoriu şi gratuit'', judecătorii au devenit inamovibili, aşa cum prevedea legea organizării judecătoreşti, şi au fost introduse prin lege, pentru prima dată, zilele de odihnă - duminicile şi sărbătorile legale.
După sfârşitul războiului (1918), prestigiul politic al lui Ion I.C. Brătianu a sporit continuu, la concurenţă cu simpatia alegătorilor pentru mareşalul Averescu, eroul din timpul conflagraţiei mondiale, proaspăt intrat in viaţa politică. Ascensiunea Partidului Poporului, condus de Averescu, s-a stins curănd, iar Brătianu a rămas liderul de necontestat al vieţii politice. Avea totodată o situaţie privilegiată faţă de ceilalţi politicieni, prin simpatia ce i-o purta Regele Ferdinand I.
Încrederea Regelui în Brătianu i-a adus cinci mandate în fruntea guvernului României, spre disperarea ţărăniştilor, averescanilor şi iorghiştilor (adepţii lui Iorga). Opoziţia era convinsă că monarhul era o simplă marionetă în mâinile abilului Brătianu. Sarcasticul Iorga chiar ironiza dinastia de Sigmaringen, despre care spunea că fusese inlocuită cu cea de Argeş. Pe Brătianu duşmanii l-au numit in toate felurile: "vizir", "sultan" (datorită modului autoritar în care se purta cu ceilalţi politicieni), "sfinx", "faraon" sau "marele taciturn" (din cauza inapetenţei pentru oratorie).
Diplomat prin excelenţă, Ion I. C. Brătianu a avut relaţii strânse cu Casa Regală, fiind considerat de către regele Ferdinand ''zodia bună a României''.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu