Politicienii și pasiunea pentru lectură...

În CATAVENCII, Doru Bușcu scrie un articol (http://www.catavencii.ro/Fericita-zi-a-ospatarului_0_8933.html) în nota specifică publicației, adică comic, despre pasiunea foștilor și actualilor lideri ai României pentru lectură și cultură în general!

Am selectat doar paragrafele cu ”personajele” politice (mai mult sau mai puțin de benzi desenate) și ”autorii” sau cărțile lor preferate:

”În tinerețe, Bunicuța (Ion Iliescu) a auzit de Leucip și Democrit, "părinții materialismului", i-a cunoscut, ca studentă, pe Euclid, pe Arhimede și pe Isaac Newton și, firește, ca ingineră hidrotehnistă, are habar cine au fost Pascal și Bernoulli. 

Înainte de '89 avea o reputație de intim al artiștilor. Frecventa teatrele, mergea la concerte, îi citea pe Paler, pe Buzura, pe Țoiu, pe Breban și poate că îi comenta, la Editura Tehnică, cu puțin subînțeles. Eu însumi l-am întîlnit în anul 2000 la Operă, în pauza baletului Rigoletto, iar între oamenii de cultură ai PSD-ului e cunoscut ca un asiduu cititor al lui Lester Brown.

Greu de ales între un bolșevic citit și un securist care disprețuiește cartea, dar vrea să modernizeze statul. Traian Băsescu n-a citit doar Levantul. Eu cred că l-a citit și pe Winnetou,dacă e să judec după felul în care își scalpează adversarii. Un om care a urît școala și care a reținut din liceu doar pauzele de fumat îl cîntărește pe Regele Ferdinand ca pe un golgheter al Concordiei Chiajna. Pe Regele Mihai îl face trădător, iar pe Prințul Paul, cumătru. Lipsit de cunoștințe școlare elementare, președintele României are propria sa versiune asupra istoriei. Pentru el, Regina Maria e o fregată. Pe lîngă el, Iliescu e Voltaire.

Văcăroiu nu cred să fi depășit cu erudiția limitele vechii Tribune economice sau ale răposatei Flacăra Rebus. Revista de șah a Casei Pionierilor din Babadag trebuie să i se fi părut de nepătruns acestui necunoscător al TVA-ului, pentru care William Petty și David Ricardo vor rămîne doi fundași de la Celtic Glasgow.

Despre Victor Ciorbea se poate spune că avea vederi cam largi, pe care a încercat să le ascundă cu ochelarii. Niște ochelari de cal, e adevărat, pe care fantomele celor 15.000 de specialiști, extrași din utopiile sovietice și din benzile desenate Marvel, nu s-au deranjat să-i poarte.

Pe Radu Vasile l-am auzit cu urechile mele zicînd "În România mai e destul de furat", deci se poate spune că el s-a priceput cu adevărat la economie.

În ceea ce-l privește pe premierul Mugur Isărescu, suveranul pontif al Bisericii de Numerar, e știut că niciodată spusele sale n-au cutremurat vreo muscă, darmite să fi pus pe gînduri un buticar.

Să-i fi răsfoit Theodor Stolojan, contabilul Securității, pe John Maynard Keynes, pe Francis Fukuyama sau pe Joseph Stiglitz?

Să-i fi citit Călin Popescu Tăriceanu pe Adam Smith, pe Samuel Huntington sau pe Ha-Joon Chang?

Să fi înțeles Emil Boc că Milton Friedman nu e nici negru și nici nu se iscălește Morgan Freeman în filmele cu Brad Pitt? Realitatea arată că nu. România a evoluat ca pișatul boului, poticnindu-se în ignoranța conducătorilor ei și stropindu-și populația cu un strașnic jet de eșecuri.

Petre Roman, Adrian Năstase și Emil Constantinescu par să fi acumulat mai multă carte, dar n-au depășit nivelul lui Ion Iliescu.

MRU e, probabil, cel mai instruit dintre toți, cu mențiunea că de instrucția sa a răspuns un fost căpitan de marină. ”

Despre Victor Ponta și Crin Antonescu, Doru Bușcu își rezervă dreptul de a scrie un articol sau poate două,  separat!